Testimonial Marica Daniela – membru AURSF
Ma numesc Marica Daniela si in anul 2008 am contractat un credit de 60.000 CHF la Banca Romaneasca, credit ipotecat cu apartamentul in care locuim. De la sucursala, ni s-a spus ca singura moneda in care ne incadram pentru credit este CHF. Am spus functionarilor bancii ca nu pot suporta o rata mai mare de 800 de lei, m-au asigurat ca asa va fi, nu am studii financiare si am semnat contractul fiind incredintata ca bunacredinta este de ambele parti. Dupa 6 luni de la acordare, la dobanda de 5,6% s-a mai adaugat inca o dobanda, de care nu am fost informata de la inceput, ulterior mi s-a spus ca este specificata in contract si trebuia sa citesc mai bine, astfel incat rata mea, de la 320 CHF a ajuns aproape de 500 CHF. Dupa cresterea semnificativa a cursului CHF fata de leu, am ajuns sa platesc o rata de aproape 2300 de lei.
Vazand ca situatia nu se redreseaza, m-am adresat bancii de mai multe ori, verbal si in scris, insa tot ceea ce am primit au fost doar solutii inacceptabile de restructurare a creditului. Fiind intr-un mare impas, am recurs totusi in 2013 la suspendarea cu un an a ratelor, asta insemnand comisioane de aproximativ 2.000 de lei pentru analize de dosar, cresterea ratei cu aproximativ 50 CHF pentru o perioada de 10 ani si prelungirea perioadei de creditare cu 1 an.
In toti acesti ani am trecut prin multe drame in familie, in special de natura medicala, atat eu cat si sotul meu. Eu, dintr-un om sanatos, am ajuns un om bolnav, cu 5 interventii chirurgicale, frustrat, sarac si neputincios.
Nu va mai povestesc tot ce am patit cu niste indivizi care intineaza profesia de avocat, care mi-au pretins onorarii fara chitanta, nu s-au prezentat la niciun proces sau nici macar nu au depus dosarul, apoi nu au mai raspuns nici la telefon, nici la mail.
Prima experienta, extrem de neplacuta a fost cu o doamna avocat, mi-a pretins 2000 de lei onorariu, aflasem ca a castigat destule procese cu mai multe banci si a fost foarte optimista, „sigur castigam”, lucru ce ar fi trebuit sa-mi dea de gandit, nimic nu e sigur pe lumea asta, mai ales un proces cu banca. Dupa un an, dosarul meu tot nu era introdus la judecatorie. La intrebarile mele mi se raspundea ca este depus dar, uitandu-ma pe portalul judecatoriei am vazut ca dosarul meu nu aparea nicaieri. I-am spus doamnei acest lucru si ce sa vezi surpiza, apare dosarul pe portal. Am primit acasa o instiintare ca trebuie sa depun o taxa, o sun pe doamna, ii spun, imi cere sa-i trimit hartia, i-o trimit, imi spune ca taxa aceea nu ma priveste pe mine si o sa rezolve ea. A rezolvat pentru ca dupa o luna, primesc instiintare ca procesul meu s-a anulat deoarece nu am depus taxa aceea. Aflu ulterior ca doamna, dupa ce castigase niste procese, a fost contactata de diferite banci care o plateau ca procesele sa nu mai ajunga in instanta. Am plans, m-am lamentat, am amenintat-o cu proces, am intrebat-o obsesiv, la telefon pentru ca altfel nu a fost chip sa dau ochii cu ea, cu ce i-am gresit eu ca sa-mi faca asa ceva. L-a trimis pe sotul dumneaei care mi-a inapoiat onorariul cu conditia sa semnez o hartie prin care renuntam la a-i da in judecata.
Dupa un timp am luat legatura cu alt avocat, cumnat al unor vecini, oameni pe care-i cunosteam bine, onesti si de incredere. Din pacate, cumnatul lor nu le seamana deloc. Ne-am intalnit la o terasa, motivand ca este intre doua procese si nu are timp sa ajunga la cabinet. Am aflat apoi ca nu exista niciun cabinet, cu toti clientii se intalnea la terase, lua o suma modesta pentru inceput, in cazul meu 500 de lei, bani pentru care nu am primit chitanta si apoi nu am mai dat de el decat peste vreo 5 luni cand mi-a spus ca are fetita grav bolnava si pleaca la Viena cu ea sa o opereze. Aflu a doua zi ca erau toti in vacanta la munte. Nu s-a prezentat la nicio infatisare, procesul meu a fost pierdut din start cu asa un avocat despre care am aflat mai tirziu ca a inselat multa lume, avea renume de neam prost, violent si cu foarte mult tupeu.
Dupa 12 ani in care am tot incercat diferite solutii, in care am platit sume din ce in ce mai mari, in luna iulie a anului 2020 am scris la AURSF, nici eu nestiind ce sa astept. Imaginati-va surpriza mea cand, in aceeasi zi, m-a sunat domnul Alin Iacob, cerandu-mi detalii despre cazul meu.
Vreau sa va spun ca nu l-am vazut niciodata pe domnul Iacob decat in fotografii sau filmari, stiam despre dansul ca este presedintele AURSF si cam atat dar este OMUL care mi-a facut un bine atat de mare incat orice cuvant de multumire este prea mic. Pe scurt, l-am imputernicit pe dansul sa negocieze cu banca (care a solicitat in mod expres procura autentificata la notar pentru a putea fi reprezentata de AURSF, in ciuda faptului ca eram membra a asociatiei) si a reusit in cateva luni sa faca, dupa indelungi discutii cu reprezentantii bancii, ceea ce eu nu am reusit in atata amar de ani: o conversie din CHF in RON cu o reducere semnificativa a soldului si a dobanzii, astfel incat rata mea s-a diminuat mult.
Pe mine domnul Alin Iacob m-a invatat sa cred in minuni, bunatatea si omenia de care a dat dovada de fiecare data cand am vorbit cu dansul, fiind un mare sprijin intr-o perioada deosebit de grea pentru mine si familia mea. Imi doresc din tot sufletul sa ajung la Bucuresti, sa-l cunosc personal pe acest OM care mi-a facut acest bine mie, o persoana pe care n-o cunoaste personal, despre care nu stie nimic in afara de ceea ce i-am spus in cateva discutii telefonice si ce a vazut din actele medicale pe care i le-am pus la dispozitie, pentru a-mi pleda cauza sociala in fata reprezentantilor bancii.
Le sunt recunoscatoare si celor din Centrala Bancii Romanesti, care au dat dovada de intelegere si de omenie si au acceptat pana la urma sa ma trateze ca pe un caz social si sa imi propuna o solutie avantajoasa de conversie a creditului.
Dar as vrea sa va spun si cum am fost tratata, de-a lungul timpului, de diversii angajati ai bancii la care lunar depun o suma de bani, care mi-au distrus sanatatea, m-au hartuit ani si ani de zile cu telefoanele, instiintarile, mesajele, uneori zile la rand, pentru ca scadenta era cu doua saptamani dupa ziua la care eu primeam salariul, asa ca am fost raportata la biroul de credit si in cele doua saptamani pana achitam primeam cel putin un telefon pe zi. Ani si ani de zile, daca nu le raspundeam la mobil ma sunau pe telefonul de la serviciu, facandu-ma sa ma simt extrem de prost fata de colegii si superiorii mei, pana la urma mi s-a spus ca problemele personale trebuiesc rezolvate in afara programului de la serviciu. Am solicitat bancii de nenumarate ori sa nu mai fiu sunata la serviciu, degeaba, au continuat sa sune. Pana la urma, superiorul meu direct le-a spus ca face o plangere catre banca si abia atunci au incetat telefoanele la serviciu dar au continuat pe mobilul meu, pe mobilul sotului si la serviciul sotului meu, indurand si el aceleasi umilinte ca si mine.
Dupa ce mi-am schimbat cartea de identitate, am anuntat acest lucru, mi-au actualizat datele si timp de 6 luni mi le-au tot actualizat, Adica, de fiecare data cand ma duceam sa achit rata mi se spunea ca am datele neactualizate si asta timp de 6 luni, trebuind sa pierd de fiecare data cel putin 40 de minute pentru aceasta operatiune. Ultima data mi-am iesit din fire, suferisem la sfarsitul lunii decembrie o operatie la coloana vertebrala, o interventie complicata si dureroasa, nu puteam sa stau prea mult in picioare, cu toate acestea m-am dus sa achit rata si mi se spune ca am datele neactualizate. Cred ca ca pentru orice om ar fi fost prea mult, ce functionari sunt aceia care nu reusesc timp de 6 luni sa faca o simpla actualizare a unor date? In orice caz, in tot acest timp, adica din 2008, a fost imposibil sa mi se raspunda la vreo intrebare, sa mi se lamureasca un lucru cat de mic, tot ce am primit a fost, „noi nu stim, asa vine de la centru, asa este standardul etc”, simple marionete care nu sunt in stare nici macar sa actualizeze niste date.
Umilinta suprema a venit in luna ianuarie, dupa negocierile la care am fost reprezentata de domnul Alin Iacob am primit un email in luna noiembrie prin care mi s-a prezentat oferta bancii, am acceptat, dupa care… tacere. Sun eu pe la sfarsitul lunii decembrie, mi se spune ca dosarul este la Bucuresti si trebuie sa astept.
Pe data de 4 ianuarie 2021 ma suna cineva de la banca si mi se spune ca trebuie sa ne prezentam cat mai urgent la sucursala. Totul este oarecum neclar pentru mine, pentru ca in acea perioada ne-a murit o fiinta foarte draga si nu prea am inteles de ce trebuia sa ne grabim, ceva cu notarul, pentru ca girand cu apartamentul soacrei mele trebuia sa ajungem si la un notar agreat de ei, lucru normal de altfel din moment ce ei suportau costul reconversiei.
Am ajuns la banca a doua zi dupa inmormantarea acelui om drag, eu, sotul meu si soacra mea care este proprietarul apartamentului cu care am girat imprumutul. Am ajuns la banca la ora 9 si am stat pana la ora 17:30, am inchis practic banca. Soacra mea este o femeie care are o varsta destul de venerabila, toti eram distrusi dupa pierderea suferita si am stat atatea ore la banca asteptand ba sa vina contractul de la Bucuresti (desi stiau de 2 zile ca venim pe data de 8), ba sa vina la notar doamnele de la banca sa semneze nu stiu ce, ba sa vina graficul de rambusare (care nici nu a mai venit in ziua respectiva, trebuind sa mai facem un drum la banca). Pe la ora 14, dupa ce in sfarsit rezolvasem la notar, am intrebat daca mai e nevoie de soacra mea care deja nu se simtea bine dupa atatea ore de stat pe la notar, pe la banca, nemancata si suferinda, mi se spune ca nu, sa o duc acasa, sa mergem si noi si sa ne intoarcem peste vreo 2 ore. Dupa 2 ore, ne intoarcem eu si sotul meu la banca si ni se spune sa ne ducem sa o aducem si pe soacra mea ca trebuie sa mai semneze si ea ceva. Deci ma intorc si o iau pe soacra mea si mai stam inca 2 ore la banca. Bineinteles ca nu s-a terminat totul in ziua aceea, n-au mai ajuns graficele de rambursare, am intrebat daca trebuie sa mai vina si sotul meu, mi se spune ca nu. Asta se intampla vinerea. Luni am asteptat sa sune cei de la banca, sa semnez graficele si sa termin odata cu povestea asta.N-au sunat, pe la ora 15 sun eu, mi se spune ca tocmai se pregateau sa ma sune si evident ca trebuia sa vina neaparat sotul meu care nu se invoise de la serviciu pentru ca I se spusese ca de semnatura lui nu mai este nevoie. Acestia sunt functionarii bancii, aceasta este relatia plina de respect intre client si banca, aceasta este tara in care traim, in care tu, simplu om nu ai voie sa gresesti nimic, dar poti fi oricat de umilit de niste institutii pentru ca oricum numeni nu va fi tras la raspundere.
Va multumesc ca mi-ati citit povestea si va doresc tuturor sa fiti sanatosi, sa rezolvati cat mai favorabil voua problemele pe care le aveti cu banca si nu ezitati sa apelati la AURSF si la oamenii minunati din aceasta asociatie care au timp, ochi, urechi si mai ales suflet pentru povestea fiecaruia dintre noi!
=====
AURSF sprijina romanii care vor sa beneficieze de servicii financiare la standarde europene, pe toti cei care vor sa fie aparati de abuzurile celor care se cred mai presus de legi si reglementari, pe toti cei care vor sa contribuie la echilibrarea raportului de forte dintre drepturile si obligatiile celor care intra in relatii contractuale cu furnizorii si intermediarii de servicii financiare! Insa este foarte greu sa mentinem un nivel ridicat al activitatilor noastre, in lipsa resurselor financiare. Statul roman nu aloca niciun ban sustinerii asociatiilor de consumatori. De aceea, e nevoie de sprijinul tau. Daca vrei sa te implici, poti sustine echipa AURSF cu o donatie: